Clasa pregătitoare înainte de 6 ani: situația în alte țări

În România, Ministerul Educației refuză înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor mai mici de 5 ani și 8 luni. Care este situația în alte țări?

Cătălin Frâncu
4 min readMay 9, 2022

Acest articol face parte dintr-o serie care discută legitimitatea interzicerii accesului în clasa pregătitoare.

Steagurile unor țări din UE, făcute din LEGO.
Imagine de Cemre

Ministerul Educației invocă articolul 29 (2) din Legea educației pentru a permite înscrierea în clasa pregătitoare doar a copiilor care împlinesc 6 ani în acel an calendaristic. Așadar, vîrsta minimă pe care trebuie să o aibă un copil la 1 septembrie ca să poată începe clasa pregătitoare este de 5 ani și 8 luni, putînd ajunge pînă la 6 ani și 8 luni pentru cei născuți în ianuarie.

Am argumentat anterior de ce articolul 29 (2) este neconstituțional și discriminatoriu, fiind contrazis de Constituția României, de Ordonanța 137/2000 privind prevenirea discriminării și de însăși viziunea și principiile Legii educației, expuse în articolele 1–4. De asemenea, am arătat că timp de nouă ani (2012–2020) Ministerul Educației a elaborat metodologii care încălcau articolul 29 (2), iar acele metodologii au produs efecte și nu au fost atacate în instanță. Aceasta demonstrează că Ministerul și societatea în ansamblu au înțeles superioritatea Constituției și a celorlalte acte în fața unui articol 29 (2) parcă picat din Lună.

Este util să ne uităm și cînd începe educația în alte țări. Am ales 16 țări occidentale, primele care mi-au venit în minte.

Țări care încep clasa întîi la 7 ani (ca România)

Țări care încep clasa întîi la 6 ani sau mai devreme

  • Anglia: Sistemul este complex, împărțit în „perioada timpurie” și cinci „stadii-cheie”, cu educație obligatorie începînd din anul în care copilul împlinește 5 ani. Stadiul-cheie 1, relativ apropiat de ceea ce noi numim „clasa întîi”, începe în anul școlar în care copilul împlinește 6 ani. Așadar, la începutul anului, copilul are 5 ani.
  • Austria
  • Canada: Vîrsta este lăsată la latitudinea provinciilor. Majoritatea programelor încep cu clasa pregătitoare pentru copiii care împlinesc 5 ani în acel an.
  • Danemarca
  • Elveția: Vîrsta minimă pentru clasa întîi este de șase ani, cu excepția unui canton unde este de 5 ani și 3 luni și cu situații excepționale pentru copii de 5 ani prevăzute în alte două cantoane.
  • Franța
  • Germania: Copiii merg la grădiniță (Kindergarten) între 3 și 6 ani, iar la 6 ani intră în clasa întîi (Grundschule) (Wikipedia, Expatica, Expatrio).
  • Grecia
  • Italia: Copiii încep clasa întîi la 6 ani. Cei născuți între ianuarie și martie o pot începe și la 5 ani (așadar, la circa 5 ani și jumătate).
  • Norvegia
  • Olanda: Majoritatea copiilor încep școala primară la 4 ani, deși participarea nu este obligatorie pînă la 5 ani.
  • Scoția: Copiii încep școala primară între 4½ și 5½ ani.
  • Spania: Copiii merg la grădiniță între 3 și 6 ani, iar la 6 ani încep clasa întîi.
  • Statele Unite: Echivalentul clasei pregătitoare se numește kindergarten. Este acel „K” din sistemul numit K-12, care este sistemul public de educație primară și secundară. Elevii merg la kindergarten la cinci ani împliniți. În majoritatea statelor, vîrsta de cinci ani trebuie împlinită în august sau septembrie, deci vîrsta minimă variază între 4 ani și 11 luni și 5 ani și o lună.

Concluzii

Există două țări care încep școala (clasa 1) la 7 ani ca România și 14 țări care încep școala la 6 sau chiar la 5 ani. Nu putem separa aceste țări în „bune” și „rele”, deci cred că toate strategiile pot duce la o viață împlinită. Detaliile sînt foarte importante: cu ce își ocupă timpul de la 6 la 7 ani copiii din țările care încep școala la 7 ani? Părinții petrec timp substanțial cu copiii sau îi lasă de capul lor? Și cum diferă programa clasei 1 între țări? Articolul de față nu merge atît de departe cu analiza.

Cred că decizia ar trebui să fie una personală, luată de părinți, care petrec mai mult timp decît oricine cu copilul lor. Desigur, părinții trebuie să țină seama de recomandările educatorilor și ale psihologilor, care văd sute de copii și pot trage un semnal de alarmă dacă înscrierea prematură sau prea tîrzie a unui copil la școală li se pare o idee proastă.

Dar Ministerul Educației se erijează în despot luminat, refuzînd ca măcar să-i mai evalueze psihosomatic pe copiii născuți chiar și cu un minut prea tîrziu. 14 din cele 16 țări luate în calcul ar considera normal ca acești copii să intre în clasa pregătitoare.

În unele dintre aceste țări, probabil părinții ar fi amendați dacă s-ar prezenta în prima zi de clasa întîi cu un copil de 7 ani și 8 luni (ceea ce România impune legal pentru un copil născut pe 1 ianuarie). Dar în România comportamentul iresponsabil este ridicat la rang de lege.

Următorul articol în serie: Variante de soluții.

--

--